Carnea este o sursă bună de minerale, vitamine și proteine într-o dietă sănătoasă. Cu toate acestea, dacă descoperiți că vă simțiți rău după ce ați consumat carne, este important să determinați ce vă provoacă greața. Durerea de stomac după consumul de carne roșie sau păsări de curte poate fi un semn al alimentelor gătite necorespunzător.
Intoleranță la carne sau alergie?
Este posibil ca sistemul dumneavoastră imunitar să reacționeze la o proteină din carne și să creeze anticorpi care identifică carnea ca fiind dăunătoare. Acești anticorpi eliberează o serie de substanțe chimice, cum ar fi histamina, care provoacă reacții alergice, subliniază Clinica Mayo. Simptomele pot include greață atunci când mănânci carne.
Alergiile la carne se pot dezvolta la orice vârstă. Alergenii pot declanșa o reacție la carne de la orice animal, inclusiv carne de vită, miel, carne de porc, pui sau capră. Copiii cu alergie la lapte pot fi alergici și la carne de vită, relatează Colegiul American de Alergie, Astm și Imunologie (ACAAI).
O alergie la carne poate provoca simptome imprevizibile care variază de la ușoare până la pericol de viață. În plus față de greață, puteți prezenta crampe de stomac, indigestie, un nas îndesat sau curgător, umflarea limbii și erupții cutanate. ACAAI avertizează că o reacție mai severă poate include anafilaxia.
Deși rare, unele persoane pot deveni alergice la carnea roșie după ce au fost mușcate de o căpușă Lone Star. Acest parazit rezidă cu precădere în sud-estul Statelor Unite, conform Clinicii Mayo. Declanșează o alergie alimentară cunoscută sub denumirea de sindrom alfa-gal, care poate provoca greață și alte simptome la trei până la șase ore după consumul de carne roșie.
Intoleranțele alimentare pot provoca unele dintre aceleași simptome ca o alergie alimentară, dar mai puțin severe. Sunt adesea limitate la probleme digestive, inclusiv greață, afirmă Clinica Mayo. O intoleranță la carne poate fi cauzată de absența unei enzime necesare digerării complete a proteinelor. Uneori, poate rezulta din sensibilități la aditivii alimentari, cum ar fi nitrații din carnea procesată.
Bacterii și patogeni din carne
Simptomele intoxicațiilor alimentare variază de la o persoană la alta și includ tulburări gastro-intestinale și dureri de stomac după consumul de carne roșie sau păsări de curte. Aceste simptome se pot dezvolta cât mai repede la 30 de minute până la câteva zile după consumarea cărnii care a fost infectată, avertizează Academia de Nutriție și Dietetică.
Un studiu din august 2018 publicat în BMC Research Notes raportează că agenții patogeni alimentari sunt principala cauză de boală și deces în țările mai puțin dezvoltate. Cercetătorii au evaluat calitatea bacteriologică a diferitelor carne crude. Au fost testate cincizeci de probe de carne, inclusiv carne de pui, carne de porc, bivoli și carne de capră.
Rezultatele studiului au raportat prezența E. coli, salmonella, shigella și vibrio în cantități mai mari decât sarcina microbiană recomandată, ceea ce ar putea pune consumatorii în pericol de a suferi o boală transmisă de alimente.
Manipularea și gătirea sigură a cărnii
Carnea este perisabilă și oferă un mediu primordial pentru creșterea diferitelor microorganisme. Gătirea completă și păstrarea ei în afara zonei de pericol - peste temperaturi de 140 de grade Fahrenheit sau sub 40 de grade Fahrenheit vor ajuta la prevenirea creșterii bacteriilor, potrivit Academiei de Nutriție și Dietetică.
Înainte de servire trebuie reîncălzit la o temperatură internă de cel puțin 165 grade Fahrenheit. Alimentele lăsate la temperatura camerei mai mult de două ore trebuie aruncate. Dacă în cameră este cu 90 de grade sau mai cald, aruncarea cărnii după o oră.
Spălați-vă des pe mâini, în special după manipularea cărnii crude sau a păsărilor de curte. Pentru a evita contaminarea încrucișată, curățați bine suprafețele bucătăriei, atenționează Academia de Nutriție și Dietetică. De asemenea, este recomandat să spălați periodic lenjeria de masă și toate alimentele reutilizabile.
Coacerea, fierberea, braconajul sau grătarul la foc mic este modul potrivit de a găti carnea la temperatura recomandată. Folosirea căldurii mari, cum ar fi prăjirea sau prăjirea directă pe o flacără deschisă, poate provoca formarea de substanțe chimice periculoase. Potrivit Institutului Național al Cancerului, atunci când carnea este gătită la temperatură ridicată, se formează amine heterociclice (HCA) și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), care s-au descoperit că provoacă modificări în ADN și pot crește riscul de cancer.
Deși temperaturile ridicate vor ucide bacteriile, toate tipurile de carne gătită peste 300 de grade Fahrenheit sau cele gătite mult timp tind să formeze mai multe HCA. Metodele de gătit care expun carnea la fum contribuie la formarea PAH, avertizează Institutul Național al Cancerului.
: 11 greșeli în materie de siguranță alimentară pe care nu știi că le faci
