Sindromul Cushing, care apare atunci când organismul produce prea mult cortizol sau este expus la niveluri ridicate ale acestei substanțe, poate provoca oboseală, creștere în greutate, modificări ale pielii, depresie, osteoporoză, hipertensiune arterială și diabet. Deși nu există o dietă setată pentru persoanele cu sindromul Cushing, efectuarea anumitor modificări dietetice poate ajuta la limitarea riscului pentru unele dintre aceste efecte adverse.
Luați în considerare creșterea consumului de calciu
Sindromul Cushing îți crește riscul de osteoporoză. Obțineți cel puțin doza dietetică recomandată pentru calciu de 1.000 de miligrame în fiecare zi pentru a vă ajuta să vă mențineți masa osoasă, recomandă Institutele Naționale de Sănătate. Surse bune includ produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, sardine cu oase, lapte și sucuri consolidate, tofu obținut cu sulfat de calciu, cereale fortificate cu calciu și legume cu frunze verzi, cum ar fi verzele de cal și de nap.
Urmăriți aportul de sodiu
Un aport ridicat de sodiu vă poate crește riscul de hipertensiune arterială, ceea ce este deja o preocupare pentru cei cu sindromul Cushing. Alimentele procesate tind să fie deosebit de bogate în sodiu, în special supe, brânză, gustări, pâine, preparate delicioase și pizza. Ajută-ți să îți protejezi sănătatea inimii, limitându-ți aportul de sodiu și consumând multe alimente bogate în fibre, cum ar fi fructe și legume, precum și surse de grăsimi nesaturate sănătoase, precum nuci și somon, recomandă Drugs.com.
Nu obțineți prea multe calorii
Ajută la controlul potențialului creștere în greutate care poate fi un efect secundar al sindromului Cushing, consumând o mulțime de alimente cu o densitate energetică scăzută sau calorii pe gram, ceea ce îți va permite să mănânci un volum mai mare de alimente în timp ce rămâi în caloriile zilnice recomandate.. Alimentele bogate în fibre sau cu un conținut ridicat de apă, cum ar fi fructele și legumele, tind să aibă o densitate energetică scăzută, în timp ce cele bogate în grăsimi sau zahăr tind să fie bogate în densitate energetică.
Controlează-ți zahărul din sânge
Sindromul Cushing poate provoca creșteri ale glicemiei, ceea ce poate duce la diabet. Alegerea alimentelor care conțin carbohidrați, cu un indice glicemic scăzut și sarcină glicemică poate ajuta cu acest lucru, deoarece aceste alimente tind să aibă un efect mai mic asupra nivelului de zahăr din sânge. Unele exemple includ pâine pumpernickel, pâine cu cereale integrale 100%, cuscus, grapefruit, mere, portocale, pere, piersici, fasole, nuci, morcovi, mazăre și legume fără amidon.
Mâncări de probă
Un mic dejun tipic ar putea fi un ou fiert cu jumătate de grapefruit, o felie de pâine integrală cu o cantitate mică de unt de arahide și un pahar de lapte degresat. Pentru prânz, încercați o ciorbă cu conținut scăzut de sodiu, pe bază de bulion, împreună cu o salată preparată din spanac și alte legume non-amidonice, completate cu năut, o cantitate mică de ulei și pansament de oțet, brânză săracă în grăsimi și semințe de floarea soarelui nesărate. Cina ar putea fi o sursă de proteine slabe, cum ar fi piept de pui fără piele sau pește, împreună cu o porție de cuscus de grâu integral și o legumă non-amidică, precum broccoli. Adăugați un pahar de lapte și o bucată de fructe cu GI scăzut, cum ar fi o portocală sau un măr, pentru a vă termina masa.
