Să aveți alergie la drojdie sau intoleranță poate însemna că trebuie să eliminați drojdia din dieta dvs. Ca și în cazul altor alergii alimentare, acest lucru poate fi mai ușor spus decât făcut, deoarece drojdia este surprinzător de comună.
Bacsis
Multe fructe proaspete, legume și cereale integrale nu conțin drojdie, atâta timp cât nu au fost întinse în aer liber sau au început să se strice.
Ce este drojdia?
NASA explică că drojdia este o formă simplă, unicelulară de ciuperci, care a fost folosită în procesele de coacere și fermentare de mii de ani. Drojdia de brutar și drojdia de bere sunt cele mai frecvente două forme de drojdie. Ambele tulpini provin din speciile de ciuperci Saccaromyces cerevisiae.
Louis Pasteur a fost de fapt unul dintre primii oameni care a început să experimenteze cu drojdie, în anii 1850. De atunci, s-au făcut cercetări considerabile cu privire la proprietățile drojdiei. Un studiu din mai 2018 publicat în revista Yeast constată că înțelegerea oamenilor de știință despre drojdie a crescut dramatic în ultimele trei-patru decenii, permițându-le să-și modifice genetic genomul pentru a putea servi diferitelor scopuri biotehnice.
Ceea ce face ca drojdia să fie un ingredient important în produse precum pâinea și berea este modul în care respiră. Când drojdia este furnizată atât cu zahăr, cât și cu oxigen, aceasta se înmulțește exponențial. NASA observă că doar 2 kilograme de drojdie pot ridica 500 de kilograme de aluat de pâine. În absența oxigenului, drojdia fermentează carbohidrații, ceea ce duce la producerea de etanol (alcool) și dioxid de carbon.
Conform NASA, drojdia este de fapt destul de sănătoasă și este uneori chiar consumată ca supliment nutritiv, deoarece este de 50 la sută de proteine și este o sursă bună de vitamine B precum acidul folic și niacina.
Alergie la drojdie și intoleranță
Clinica Mayo explică faptul că o alergie alimentară este o reacție imună care este declanșată prin consumul unui anumit aliment. Chiar și consumul de cantități mici din alimente poate provoca urticarie, probleme digestive sau căi respiratorii umflate. Dacă alergia este severă, poate provoca o reacție care pune viața în pericol numită anafilaxie.
Clinica Mayo explică faptul că alergiile alimentare nu trebuie confundate cu intoleranța alimentară, care este o reacție mai frecventă, dar mai puțin severă, care nu implică sistemul imunitar.
Ar trebui să vă consultați medicul dacă credeți că aveți alergie la drojdie, deoarece poate avea consecințe severe. Medicul dumneavoastră vă va putea confirma dacă o alergie la drojdie vă cauzează simptomele și va exclude alte afecțiuni.
Clinica Mayo remarcă faptul că unii profesioniști de medicină alternativă recomandă să se lipească de alimente care nu conțin drojdie dacă aveți sindrom de drojdie, o afecțiune cauzată de creșterea excesivă a unei specii asemănătoare ciupercii cunoscute sub numele de Candida albicans în sistemul digestiv. Cunoscută sub denumirea de dieta Candida curăță, acest regim presupune eliminarea drojdiei, precum și alimente precum zahărul, brânza și făina albă.
Lista alimentelor cu drojdie
Abia când începi să cauți o listă de alimente care nu conțin drojdie, îți dai seama cât de multe dintre alimentele pe care le consumi zilnic conțin drojdie. Menținerea la îndemână a unei liste de alimente cu drojdie și verificarea etichetelor alimentare vă poate ajuta să evitați acest organism.
Probabil nu este de mirare că pâinea și alte produse coapte, cum ar fi croissantele, brioșele, bagelele, biscuiții, covrigii, biscuiti și rulourile se află în vârful listei alimentare cu drojdie. Cu toate acestea, Universitatea din Nebraska-Lincoln observă că praful de copt și bicarbonatul de sodiu sunt acum utilizate în mod obișnuit ca înlocuitori pentru drojdie, deoarece acestea lucrează mult mai repede decât drojdia, deci ar trebui să poți găsi produse coapte fără drojdie.
În mod alternativ, puteți înlocui produsele coapte cu cereale integrale precum quinoa, orez brun, ovăz rulat și floricele.
Bauturile alcoolice precum berea, vinul si cidrul contin de obicei drojdie. Cu toate acestea, un articol publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics, în martie 2013, sugerează că spiritele distilate, precum vodka, whisky, gin, rom și tequila, pot fi bine consumate.
Universitatea din Michigan remarcă faptul că multe alimente fermentate, cum ar fi kimchi, murături, usturoi, kefir, iaurt, lapte de unt, brânză, miso și tempeh pot fi fermentate cu bacterii și drojdie. Carne vindecată, măsline, tofu, condimente, sosuri, pansamente pentru salată și alte alimente care conțin sos de soia sau oțet pot conține și drojdie.
Majoritatea fructelor și legumelor se numără printre alimentele care nu conțin drojdie atâta timp cât sunt proaspete și nu încep să se strice. Cu toate acestea, unele fructe de pădure, struguri, ciuperci și fructe uscate pot avea urme de drojdie. Orice mâncare care a fost deschisă și așezată în jur poate avea drojdie.
