Anxietatea în sport este cea mai frecventă în mediile sportive competitive și poate fi, de asemenea, denumită stres competitiv. Lipsa de consens face dificilă definirea clară a anxietății și a stresului în sport, dar o definiție, propusă de consultantul psihologie sportivă Dr. Graham Jones în cartea „Sport Psychology: A Self-Help Guide”, este că este „rezultatul o interacțiune între individ și mediu… un răspuns emoțional la cerințele adresate individului de mediu."
Stres
Nu toate stresurile competitive sunt rele și nu toți sportivii competitivi suferă de anxietate. Stresurile concurenței pot fi percepute de un concurent ca fiind pozitive sau negative. Stresul pozitiv este considerat a fi un element important al pregătirii unui atlet, sporind simțurile și ducând la un sentiment de a fi „psihic” atât fizic cât și mental.
Conform Teoriei Drive, un sportiv calificat fizic poate câștiga un avantaj psihologic față de concurenți, valorificând puterea stresului pozitiv. În schimb, stresul negativ poate promova sentimente de îndoială de sine, afectând direct capacitatea unui atlet de a face față tensiunilor obișnuite ale unui mediu competitiv, ducând în cele din urmă la o scădere a performanței.
Tipuri
Anxietatea are două tipuri principale:
Anxietatea de stat este trecătoare și specifică doar situației particulare în care se află un sportiv.
Anxietatea trăsăturii este mai generală și de durată, ceea ce sugerează o predispoziție la anxietate în toate domeniile vieții, nu doar în sport.
Simptome
Simptomele anxietății sunt variate și individuale pentru fiecare sportiv, dar pot fi recunoscute în general pe trei niveluri:
Simptomele cognitive se referă la procesele gândirii, inclusiv frica, indecizia, concentrarea slabă, pierderea încrederii și vorbirea de sine înfrângere.
Simptomele (fizice) somatice includ tensiunea musculară, mâinile și picioarele înfundate, ritmul cardiac crescut, transpirația și fluturii în stomac.
Simptomele comportamentale se referă la tipare de comportament, inclusiv postura inhibată, mușcarea unghiilor, evitarea contactului cu ochii și afișări necaracteristice ale comportamentului introvertit sau extrovertit.
cauze
Stresul competitiv devine negativ, ceea ce poate duce la simptome de anxietate, atunci când un atlet percepe că ceea ce i se cere să fie dincolo de capacitățile sale. Anxietatea este adesea legată de o frică de eșec, iar percepția unui atlet asupra abilităților sale se poate baza pe o performanță anterioară, credințele sale cu privire la opoziție sau importanța percepută a competiției. Percepția sa poate varia, de asemenea, de la eveniment la eveniment, în funcție de starea lui de pregătire fizică și mentală în fiecare caz.
Efecte
Un sportiv care suferă simptome de anxietate va fi inevitabil necunoscut. Efectele fizice și psihologice experimentate vor avea un impact negativ asupra performanțelor, iar expunerea continuă poate duce la apariția arderii, adesea determinată de sentimente crescânde de nemulțumire, care se poate transforma într-o decizie de a părăsi complet sportul. Rezultatele unui studiu din 2009 publicat în jurnalul online de psihologie sportivă Athletic Insight evidențiază corelația dintre anxietatea trăsăturilor competitive și burnout-ul la sportivii tineri.
