Carbohidrații, lipidele și proteinele alcătuiesc cele trei macronutrienți. Cerințele lor dietetice sunt mari în raport cu micronutrienții, cunoscuți și ca vitamine și minerale. Toți macronutrienții sunt compuși organici compuși din carbon, hidrogen, oxigen și uneori din alte elemente. Ca surse de calorii potențiale, ele pot fi oxidate pentru a produce ATP, moneda energetică a organismului. Cu toate acestea, în mare parte, macronutrienții diferă în ceea ce privește funcțiile și proprietățile individuale. De exemplu, proteinele și carbohidrații sunt solubile în apă, dar majoritatea lipidelor nu sunt, astfel încât lipidele necesită o muncă suplimentară pentru ca organismul să fie procesat.
Carbohidrați pentru energie
Zaharurile și amidonul sunt principalii carbohidrați digerabili și furnizează glucoză pentru producerea de energie. Corpul stochează glucoză suplimentară sub formă de glicogen, iar aportul excesiv este transformat în grăsime corporală. Glucoza - singurul macronutrient care poate furniza energie fără oxigen - poate alimenta explozii intense și scurte de activitate. Glicemia este necesară și pentru funcția creierului. Corpul va transforma proteina în glucoză atunci când glucoza va fi epuizată. Fibra este un alt tip de carbohidrați care este indigestibil și care susține în principal funcționarea sistemului digestiv.
Rolul lipidelor
Cele două lipide dietetice principale sunt grăsimile / uleiurile și colesterolul. Cele mai multe celule folosesc un amestec de combustibil de grăsime și glucoză atunci când este disponibil oxigen. Fără glucoză adecvată, grăsimea este metabolizată complet și formează molecule numite cetone, care sunt în mare parte excretate. Anumite grăsimi cunoscute sub numele de omega-3 și omega-6 sunt utilizate pentru a sintetiza substanțele chimice de reglementare hormonelike. O anumită cantitate de grăsime corporală este necesară pentru rezervele de energie și pentru protecția organelor interne. Colesterolul nu furnizează calorii, dar este un element de bază al substanțelor chimice foarte importante, cum ar fi vitamina D. Lipidele sunt, de asemenea, componenta principală a membranelor celulare.
Proteine pentru mușchi și oase
Proteina este compusă din unități moleculare numite aminoacizi. Este singurul macronutrient care conține azot. Funcția sa principală este de a construi și de a menține structurile corpului, cum ar fi mușchii, oasele și organele interne și de a sintetiza molecule importante precum anticorpi, enzime, neurotransmițători și diverse proteine din sânge. Proteina poate fi folosită pentru energie, dar aceasta nu este preferința organismului. În plus, organismul poate converti proteina în glucoză, dar nici carbohidrații și nici lipidele nu pot fi transformate în proteine. Aminoacizii nu sunt depozitați, deci este necesar un aport zilnic. Aportul în exces poate fi păstrat sub formă de grăsime.
Lucrând ca echipă
Chiar dacă toți acești macronutrienți pot furniza energie, o dietă echilibrată furnizând toți trei le va permite să își îndeplinească funcțiile specializate și variate în organism. Iar alimentele care furnizează macronutrienți sunt, de asemenea, surse de micronutrienți importanți. Standardul alimentar denumit Acceptable Macronutrient Distribution Ranges emis de Institutul de Medicină recomandă ca 45% până la 65% din aportul total de calorii să provină din carbohidrați, 20% la 35% din grăsimi și 10% până la 35% din proteine. Deși flexibile, intervalele ajută la asigurarea unui aport zilnic adecvat fiecărui macronutrient.
