Un ecosistem este un sistem viu care include soarele ca sursă de energie, sol, roci, apă, aer, viața plantelor și ființe vii. Noi, oamenii, suntem doar o parte a oricărui ecosistem, dar mulți oameni cred că avem un efect disproporționat. Acțiunile noastre tind să afecteze nu doar împrejurimile noastre, ci lumea în general. Pentru a trăi mai responsabil pe Pământ, trebuie să înțelegem cum lucrurile pe care le facem pot avea efecte de durată.
Alimente
În timp ce oamenii care locuiesc în orașe ar putea să nu mai vadă niciodată fermele care le susțin, cu toții suntem dependenți de agricultură. Că agricultura are un efect imens asupra ecosistemelor noastre: pesticidele și alte substanțe chimice toxice utilizate în producția de alimente se pot spăla în aval, ucigând multe tipuri de animale, poluând căile noastre navigabile și chiar îmbolnăvind oamenii. Îngrășămintele se pot spăla în aval, provocând „înflorituri” sau populații mari de alge și bacterii, care pot dăuna populațiilor de pești. În plus, GreenFacts afirmă că epuizăm populațiile de pești din oceane și mări, determinându-ne să pescuim în larg și mai adânc sub apă, pe măsură ce tot mai mulți pești dispar.
Apă
În întreaga lume, 2, 6 miliarde de persoane nu au igienizare corespunzătoare, ceea ce înseamnă că apa potabilă din întreaga lume este contaminată cu deșeuri și boli. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aceasta a dus la 1, 8 milioane de decese umane. Apa deschisă este adesea contaminată de substanțele chimice agricole, de combustibilul provenit din bărci care trec și chiar de gunoi și gunoi. Atât oceanele Pacific, cât și cele Atlantice conțin „insule” mari de gunoi de plastic, pe care National Geographic sugerează că provin din gunoi și depozite de deșeuri din întreaga lume.
Combustibil
Folosim resurse naturale pentru a produce energie, dar în conformitate cu OMS, metodele noastre actuale sunt dăunătoare ecosistemelor. Arderea combustibililor precum lemnul și cărbunele creează poluare și ne epuizează pădurile. OMS susține că recoltarea lemnului în zonele rurale nu este numai proastă pentru sănătatea umană, ci creează o „lipsă de combustibil pentru lemn”. Mai rău, plantele de cărbune produc suficientă poluare pe care o colectează în atmosfera noastră, provocând pericole pentru respirație și afectând vremea. Arderea benzinei în mașinile noastre creează smog în orașe și în jurul.
biodiversitatea
Biodiversitatea este variația dintre tipurile de plante și animale. Fiecare lucru viu joacă un rol într-un ecosistem și atunci când un tip specific de ființă se stinge sau este îndepărtat dintr-o zonă, ecosistemul său suferă. Atunci când oamenii transformă o zonă în teren agricol, o facem inospitală pentru multe tipuri de plante și animale și începem să creștem doar speciile care ne plac cel mai mult. Pescuitul la scară largă, dezvoltarea terenurilor și multe alte practici determină speciile autohtone, schimbând permanent ecosistemul local.
Schimbarea climei
Clima naturală a Pământului se schimbă mereu, dar în ultimii ani până în 2010 am observat schimbări dramatice care se datorează probabil oamenilor. De fapt, Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice definește schimbările climatice drept „schimbarea climatului care este atribuită direct sau indirect activității umane care modifică compoziția atmosferei globale”. Industria noastră, agricultura și poluarea au efecte reale asupra sistemelor naturale ale Pământului. În special, poluarea și gazele cu efect de seră se acumulează în atmosfera noastră, determinând creșterea temperaturii globale a planetei. Aceasta duce la schimbări meteorologice, care afectează toate ecosistemele.
