Anumiți indivizi, copii sau adulți, au tendința de a respira prin gură în loc de nas. Indiferent dacă faceți exerciții fizice, dormiți sau mergeți cu viața de zi cu zi, este de preferat să faceți respirație nazală decât respirație bucală. Când respirați prin gură, creierul vă este păcălit să creadă că dioxidul de carbon scapă prea repede de corp. Acest lucru stimulează producerea de mucoase, deoarece organismul încearcă să încetinească respirația.
Respirația nazală
Respirația nazală este mai sănătoasă decât respirația bucală din mai multe motive. Plămânii tăi preiau oxigenul din aer, iar absorbția oxigenului se întâmplă mai ales la expirare. Exhalarea prin nas, care este mai mică decât gura, creează o presiune mai mare a aerului și, prin urmare, o expirație mai lentă. Acest lucru oferă plămânilor timp suplimentar pentru a extrage o cantitate mai mare de oxigen.
Respirația gurii
Respirația gurii este frecventă la persoanele ale căror pasaje nazale sunt blocate sau restricționate. De exemplu, un sept deviat sau o mărime mică a nării poate duce o persoană să respire în primul rând prin gură în loc de nas. Respirația prin gură este însă ineficientă și duce la hiperventilație. Aceasta, la rândul său, provoacă sau agravează simptomele de astm, boli de inimă și tensiune arterială ridicată.
Exercițiu
Respirația nazală este mai eficientă decât respirația bucală în ceea ce privește furnizarea de oxigen organismului. Atunci când efectuați exerciții cardiovasculare, de aceea este de preferat să inspirați și să expirați prin nas. Dacă faceți exerciții fizice și ieșiți din respirație, este mai rapid să expirați prin gură decât nasul, dar acest lucru va reduce cantitatea de oxigen extras din fiecare expirație. În plus, nările și sinusurile joacă un rol în filtrarea și încălzirea aerului care se inspiră în plămâni. Acest efect de filtrare este util în păstrarea bacteriilor și particulelor în afara corpului tău. Atunci când faceți exerciții pe vreme răcoroasă, respirația prin nas împiedică aerul rece să vă ajute direct în plămâni și să provoace dureri în piept și gât.
Sforăitul
Respirația prin gură și nu nasul în timpul somnului este asociată cu sforăitul puternic. Acest lucru se întâmplă din cauza modului în care respirația este reglată de nervi în pasajele nazale. O zonă a nasului cunoscută sub numele de mucoasa nazală este un senzor pentru aerul inhalat, iar atunci când apare respirația nazală, mucoasa nazală trimite stimuli la nervii reflexi care controlează respirația. Când apare respirația bucală, mucoasa nazală nu trimite acești stimuli la nervii reflexi, iar acest lucru poate duce la un model de respirație neregulat. Acest lucru poate duce la afecțiuni cardiace sau la dezvoltarea apneei în somn, în care lipsa reglării respirației determină perioade scurte de sufocare.
Creșterea respirației nazale
Concentrarea pe respirația nazală pe parcursul zilei vă va ajuta să creșteți respirația nasului și să reduceți respirația bucală. Exercițiile de meditație și respirație pot ajuta și ele; deoarece nasul este mai mic decât gura, respirația nazală este inerent mai lentă decât respirația bucală și va ajuta la reducerea stresului și a hipertensiunii. Dacă respirația gurii în timpul somnului este o problemă, încercați să folosiți benzi nazale, care se potrivesc ca un bandaj peste puntea nasului și deschideți căile nazale pentru a promova respirația prin nas, mai degrabă decât prin gură. Sunt disponibile și alte remedii pentru sforăit care ajută la reducerea respirației nazale.
