Trăind sau călătorind la altitudini mari poate crește tensiunea arterială a unei persoane, în funcție de rata de ascensiune și de timpul petrecut la altitudine mare. Societatea Internațională de Medicină Montană descrie altitudinea mare ca fiind de 5.000 până la 11.500 de metri deasupra nivelului mării. La altitudini mai mari, corpul lucrează mai greu pentru a procesa oxigenul. Acest stres poate provoca hipertensiune arterială. Dar, cu cât o persoană petrece mai mult la o altitudine mai mare, cu atât corpul devine mai bine aclimatizat.
Boala de munte acută
Boala acută de munte este o afecțiune care poate afecta alpinistii sau oricine călătoresc la altitudini mari. Dacă o persoană urcă prea repede, se poate dezvolta lipsă de oxigen sau hipoxie. Deprivarea de oxigen provoacă constricția vaselor de sânge, creșterea tensiunii arteriale și determinând scurgerea lichidului în plămâni. Starea poate fi tratată cu inhalare suplimentară cu oxigen și medicamente pentru a scădea tensiunea arterială. Fără tratament și descendență, afecțiunea poate pune viața în pericol.
Hipertensiune
Expunerea prelungită la altitudini mari poate avea un efect pozitiv asupra hipertensiunii arteriale sau a tensiunii arteriale mari. În cartea sa „Medicină pentru alpinism: și alte activități în sălbăticie”, dr. James Wilkerson scrie că expunerea extinsă la altitudini mari poate inhiba progresia hipertensiunii la unii indivizi hipertensivi. Dr. Wilkerson, de asemenea, constată că mulți indivizi non-hipertensivi experimentează efectul opus, adică o creștere a tensiunii arteriale atunci când sunt expuși la altitudini mari.
Răspuns variabil
În numărul din noiembrie 2009 al „Journal of Travel Medicine”, dr. Timothy O'Brien și colegii au raportat la un studiu care a constatat că un grup de alpinisti negri au experimentat o scădere a numărului lor de tensiune arterială sistolică în timp ce urcau la o altitudine mare. Presiunea sistolică este cantitatea de forță plasată împotriva pereților arteriali ai corpului atunci când inima se contractă. Este desemnat de numărul maxim într-o citire a tensiunii arteriale. Cu toate acestea, presiunea sistolică a alpiniștilor albi a crescut pe măsură ce urcau. Cauza diferențelor rasiale este necunoscută și poate să nu se aplice tuturor persoanelor. Autorii au speculat că diferențele observate în acest studiu mic s-au putut datora diferențelor de genetică, stres hipoxic, alimentație și exerciții fizice.
